Atunci cand iti iubesti dusmanii, nu mai ai practic dusmani. Iubirea fata de dusmani este apogeul starii de spirit. Cand iubesti cu adevarat, nimeni nu iti mai poate face rau.
Atunci cand iubesti sincer, este imposibil sa iubesti pe cineva mai mult decat pe altcineva. Daca simti ca iubesti pe cineva mai mult decat pe altcineva, inseamna ca primesti ceva in schimbul iubirii tale, deci nu putem vorbi de iubire reala in sensul pe care il dam acestui concept. Aceasta este iubirea umana, nu cea divina.
Ura ta fata de o singura persoana arata masura incapacitatii tale de a iubi alte persoane. Altfel spus, iubirea ta nu poate fi mai mare decat ura pe care o manifesti fata de cineva.
Propune-ti sa iubesti in mod egal pe toti oamenii. Gandeste-te ca acesti straini reprezinta marea ta familie.
Doreste-le intotdeauna oamenilor sa isi indeplineasca propriile dorinte; nu astepta de la ei sa faca ce vrei tu. Propune-ti intotdeauna sa iubesti, nu sa fii iubit. Atunci cand emani iubire, este imposibil sa nu fii iubit la randul tau.
Atunci cand iubesti in permanenta si pe toata lumea, traiesti automat o stare de bunastare, ca si cum totul ar fi in regula, ca si cum toti oamenii ar fi minunati asa cum sunt.
Dimpotriva, atunci cand urasti, intreaga lume iti apare intr-o lumina hidoasa, distorsionata si agresiva.
Cine are acces la iubire divina are acces inclusiv la atotputerea lui Dumnezeu.
Articole