Sunteti cumva familiari cu urmatoarele afirmatii?
Voi fi fericit atunci cand voi avea suficienti bani.
Voi fi fericit atunci cand imi voi gasi partenerul potrivit.
Voi fi fericit atunci cand voi avea un serviciu mai bun.
Voi fi fericit cand voi fi mai bine vazut, voi avansa in functie si voi fi apreciat.
Voi fi fericit atunci cand voi avea un copil.
Voi fi fericit atunci cand ma mut intr-o casa noua si imi schimb si masina.
Voi fi fericit atunci cand copii vor termina facultatea.
Voi fi fericit cand voi slabi.
Voi fi fericit cand voi fi la pensie.
Voi fi fericit cand….
Indiferent de numarul conditiilor care le punem pentru a fi fericiti, niciodata nu vor fi de ajuns.
Alergam zilnic sa realizam cat mai multe astfel de dorinte. Si ne implicam, trudim, depunem efort, consumam energie, ne motivam, ne ambitionam, insa parerea mea este ar trebui sa privim mai intai la un hamster, in cusca lui, ce alearga pe o roata. Stiti ce efort depune saracul soricel? Incredibil.
Si noi ne invartim, si alergam, incercand din greu sa controlam situatia, sa facem in asa fel ca evenimentele exterioare sa ne fie favorabile, ca totul sa decurga asa cum dorim, traind permanent cu teama de a nu pierde ceea ce am obtinut deja.
Toate afirmatiile anterioare nu constituie decat Mitul ,, voi fi fericit cand…’’ Acest sentiment este imbietor, insa ne plaseaza constienta intr-un plan de viitor, poate chiar iluzoriu.
E bine sa ne gandim la viitor, cu siguranta, insa acesta este de regula,o oglindire aceea ce facem acum, in momentul prezent.
Momentul optim in care ar trebui sa fim fericiti este chiar cel actual, acum. Sa profitam de fericire acum si sa nu mai extrapolam acest sentiment intr-o speranta, intr-o posibila stare viitoare.
Supraevaluam de prea multe ori stari ale fericirii produse de lucruri materiale pe care le detinem.
Ne imaginam cat de minunat ar fi sa conducem noua noastra masina, sa mergem intr-un concediu mult visat, sa avansam la serviciu si sa castigam mai multi bani, etc, insa odata castigate aceste lucruri, nu atingem fericirea asteptata. Parca dispare incet , incet, parca se scurge printre degetele noastre si nu stim cum o putem opri la noi. Ne obisnuim rapid cu lucrurile care credem noi ca ne fac fericiti, insa constatam cat de curand ca insufletirea dispare cu fiecare clipa in care traim experienta respectiva.
Hai sa rationam putin si sa iesim din aceasta transa care ne induce in eroare, ca fericirea consta in a ,,avea mai mult si mai bine, candva’’.
Sa incercam sa fim fericiti acum, cu ceea ce avem la dispozitie.
Un intelept spunea : ,, Cine este bogat? Acela care se multumeste cu ceea ce are’’
