Omul nu se naste perfect. El se naste incomplet. El trebuie sa se dezvolte, sa evolueze, sa devina, iar toate acestea ar trebui sa fie un lung proces, fara oprire, pe intreaga durata a vietii.
In cultura indica, omul se naste ca o larva. Din pacate, multi mor ca larve, putini devin omizi.
O larva este statica; nu cunoaste miscarea, ramane lipita de locul ei. Foarte putini devin omizi.
Omizile incep sa se miste, intervine dinamismul. Daca larva este statica, omida se misca. Prin miscare se insufla viata. Dar multi oameni raman omizi: continua sa se miste pe orizontala, pe acelasi plan, intr-o singura dimensiune.
Rareori un om face acel salt deosebit, isi deschide aripile si devine fluture.
Larva este statica, omida se misca, iar fluturele zboara, se inalta, cunoaste altitudini, incepe sa se indrepte catre cer, incepe sa aspire.
Fluturelui ii cresc aripile: acestea sunt obiectivele lui. Acesta este de fapt si obiectivul vietii noastre.
Larva inseamna asimilare, ea pur si simplu mananca , se pregateste sa devina omida.Este ca un rezervor. Cand energia este gata, ea devine omida. Inainte de miscare, iti trebuie o mare energie pentru a te misca.
Apoi incepe independenta. Larva este arunca si apare omida. A venit timpul pentru miscare, pentru explorare, pentru aventura.Viata reala incepe cu miscare, independenta. Omida a rupt lanturile, incepe sa se miste.
Dar se pune problema pentru ce fel de libertate?
Libertatea de a crea, libertatea de a fi, de a te exprima, de a fi tu insuti.
Si aici este partea cea mai frumoasa a lucrurilor: devii fluture – devii un om frumos care cunoaste splendoarea vietii.
Sau putem folosi cele trei metamorfoze succesive ale spiritului, formulate de catre Friedrich Nietzche.
Prima, el o denumeste ,, camila”, a doua ,, leul “, iar a treia ,, copilul”.
Metamorfoze cu mare incarcatura: ,, camila”, ,, leul”, ,, copilul”.
Camila are capacitatea de a stoca in corpul sau cantitati foarte mari de apa si mancare pentru lungile deplasari din desert. La fel este si situatia individului uman – trebuie sa treci desertul, sa asimilezi cat mai multe lucruri .
Asimileaza mult si cu cat asimilezi mai mult, cu atat va fi mai inalt varful pe care poti ajunge.
Nietzsche numeste acesta stadiul camilei insa nu se opeste aici. Trebuie sa te misti, camila este larva.
Daca vei ramane in acest stadiu si vei ramane camila, nu vei cunoaste frumusetile si binecuvantarile vietii. Vei ramane blocat in cunostinte.
In cursul dezvoltarii sale personale, vine un timp cand camila trebuie sa devina leu. Individul descopera acum propria lumina interioara, creativitatea interioara, potentialul sau ascuns.
Unii oameni raman blocati la stadiul leului: continua sa raga, sa isi arate puterea, insa in final, raman obositi de ei insiti.
Este bine sa devii leu, dar trebuie sa faci inca un salt – si acel salt este sa devii copil. In acest stadiu omul devine intelept, liber de trecut, perfect inocent, incepe sa creeze, este constient de propriul sine.
Copilul este plin de simpatie si dragoaste, capabil sa intrezareasca cerul interior. Se intreaba cum poate deveni un fenomen inaripat.
Aproape 99 la suta dintre oameni raman camile; aproape 99 la suta dintre oameni , raman larve.
De aceea este asa de multa nefericire si nu exista bucurie.