Haideti sa ne gandim pentru cateva momente la noi, ce dorin sa facem in continuare.
Va propun cinci intrebari la care va rog sa raspundeti si sa meditati la ele:
-Vreti sa fiti sanatosi anul acesta?
-Vreti sa fiti fericiti anul acesta?
-Doriti sa fiti iubiti si sa iubiti?
-Doriti mai multi bani?
-Doriti sa evoluati pe toate planurile?
Vedeti, eu raspund afirmativ la toate intrebarile anterioare.
Dar ce ma opreste sa imi indeplinesc aceste dorinte? Aceleasi ganduri le aveam si la inceputul anului trecut. Si totusi, de ce nu le-am realizat?
Sunteti cumva voi de vina pentru aceste nerealizari ale mele? Sunt colegii mei de vina? Sau poate ca mai de graba sunt de vina prietenii mei, cunostintele si rudele sau poate chiar intregul univers?
In niciun caz. Doar eu sunt de vina in legatura cu esecurile mele. Recunosc acest lucru.
De fapt aceste neimpliniri provin din neputintele noastre.
Ati auzit bine: suntem cuprinsi de un sentiment de neputinta. Acesta porneste din interior, se contureaza incet si actioneaza ca in cazul corodarii unei tevi de metal. Si acest lucru poate ramane foarte usor neconstientizat.
Capacitatea corupta a mintii noastre ne poate insela ca totul este bine, ca totul este ,,roz”, cand de fapt noi stim foarte bine ca sunt anumite aspecte ale vietii noastre fata de care avem o profunda stare de nemultumire.
Pentru a gasi o cale de a scapa de aceste neputinte ale mele, am meditat si am gasit vinovatul, l-am ientificat si stiu acum cu cine sa ma lupt. Este un adversar teribil, cel mai puternic cu putinta.
Banuiti cine ar putea fi?
Raspuns: creierul nostru. Ce vreau sa spun: creierul este cel mai important organ al nostru, cel mai fidel aliat, insa de multe ori poate deveni si cel mai aprig dusman al nostru.
De cele mai multe ori, in mintea noastra se duce o lupta permanenta menita sa ne impiedice sa obtinem ceea ce dorim.
Creierul este un adversar redutabil care nu lupta intotdeauna cinstit.
In momentele cheie ale zilei ne saboteaza dorinta de a trece la actiune si ne copleseste cu diverse ganduri si trairi menite sa ne induca o stare de neputinta.
Da, chiar asa. Daca nu ducem insa viata pe care o dorim, acest lucru se datoreaza faptului ca insusi creierul nostru ne impiedica sa facem asta. Ne invaluie visurile, ne combate ambitiile prin preocupari si griji nefondate; ne exploateaza frustrarile, taind elanul pentru orice initiativa viitoare.
Creierul nostru a ridicat la rang de arta tendinta de a nu face nimic folosindu-se de ,,actiuni ratate”. Acestea sunt actiuni fara importanta pe care le intreprindem, in locul celor pe care ar trebui sa le intreprindem in realitate.
Creierul nostru ne impune niste limite false, o rezistenta mentala permanenta care nu dispare niciodata definitiv. Rezistenta inseamna sa nu traiesti niciodata clipa. Suntem mereu preocupati de viitor, ingrijorati de previziunile pe care le facem; ne gandim la variante posibile de viitor si le evitam. Ca urmare, nu reusim sa traim clipa si ratam valorificarea oportunitatilor aflate chiar in viata voastra.
Pana acum am creat o imagine sumbra, sinistra. Cum putem totusi sa scapam de aceasta tiranie a propriului nostru creier?
Mi-am dat seama ca aveam de ales intre doua lucuri: sa imi accesez latura puternica si sa merg mai departe sau sa ma complac in tendinta innascuta spre impotrivire si a ramane pe loc.
Acum pot spune ca sunt in masura sa va dau raspunsul cum putem scapa de efectele negative asupra vietii noastre create de insusi creierul nostru. Cu siguranta ca toti il stim, este foarte simplu, insa pe de alta parte este foarte dificil de realizat.
Banuiti care ar fi?
Raspunsul pe care l-am gasit si care functioneaza in cazul meu in articolul urmator.
